De ce anularea alegerilor primarului este o lovitură aplicată democrației din Moldova

< back to Freedom At Issue Blog

By Gina S. Lentine, Program Officer, Europe and Eurasia
Karissa M. Jackson, Program Associate, Europe and Eurasia

Un candidat reformist a câștigat scrutinul, dar, ca semnal amenințător pentru alegerile naționale viitoare, rezultatul acesta a fost anulat prin tehnici dubioase

Pe 3 iunie, Andrei Năstase, liderul partidului reformist „Demnitate și Adevăr” (DA) a fost ales primar de Chișinău, capitala Moldovei, cu 52,57 procente din voturi, învingându-l pe reprezentantul Partidului Socialiștilor, Ion Ceban, în turul al doilea al scrutinului, după o luptă înverșunată. Ceban a fost un aliat al președintelui Igor Dodon, iar înfrângerea lui de către un proaspăt candidat care s-a făcut remarcat ca lider al protestelor anticorupție a fost văzută pe larg ca o mult-așteptată restructurare a scenei politice caracterizată goana după îmbogățire, înaintea alegerilor parlamentare programate pentru luna decembrie.

Cu toate acestea, în mai puțin de două săptămâni de la încheierea scrutinului, Judecătoria Chișinău a invalidat rezultatul pe motiv că ambii candidați s-ar fi angajat în activități ilegale de campanie, încurajând alegătorii prin intermediul Facebook-ului să participe la votare, după ce campania electorală se încheiase oficial.

Anularea rezultatelor în baza unei asemenea încălcări minore a trezit îngrijorarea că decizia instanței a fost motivată politic. Dacă este adevărat, acest lucru ar putea reprezenta un indiciu alarmant că democrația se șubrezește în această țară cu ambiții de aderare la Uniunea Europeană (UE). Instituțiile guvernamentale din Republica Moldova sunt de mult timp o sursă de dezamăgire pentru cetățeni, societatea civilă și comunitatea internațională, din cauza eșecului lor de a pune capăt corupției răspândite pe larg și de a implementa niște reforme foarte necesare. Cu toate acestea, până la recentul dezastru electoral, exista speranța că sistemul era suficient de deschis pentru a permite unor noi forțe politice să concureze și să aducă progrese democratice.

Interesele comune ale partidelor existente?

Jocurile politice din Moldova sunt adesea prezentate, în mod eronat, drept rivalitate între interesele pro-occidentale și cele pro-rusești. De fapt, această interpretare nu face decât să eclipseze problemele esențiale în ce privește democrația.

Cele două partide dominante – Partidul Democrat din Moldova (PDM) și Partidul Socialiștilor din Moldova (PSRM), considerat pro-Rusia, au cultivat povestea Est-Vest prin mesajele pe care le transmit pe plan intern, precum și prin abordări corespunzătoare în politica externă. Fiecare are o poziție puternică în stat: PDM și partenerii săi de coaliție, adesea nemulțumiți – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și Partidul Liberal din Moldova (PL) – dețin 55 de locuri în Parlament din cele 101, iar PSRM este cel mai mare partid, cu 25 de locuri, care deține și Președinția.

Cu toate acestea, au existat semne că cele două părți sunt dispuse să coopereze, atunci când este vorba de interes reciproc. Anul trecut, Parlamentul a votat pentru adoptarea sistemului mixt de votare în alegerile parlamentare. Principalele instituții internaționale, inclusiv Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa au criticat legea, care a trezit temeri că PDM și PSRM ar putea să o folosească pentru a-și consolida acordul de împărțire a puterii între ele după alegerile parlamentare din decembrie 2018.

Privite în acest context, evenimentele legate de alegerile din Chișinău ar putea fi interpretate ca o încercare a partidelor actuale de a-și întări pozițiile și un test pentru exercițiul de blocare a acelor schimbări politice pe care le reprezintă Năstase.
Partidul său DA, alături de PAS, Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu, s-a format în timpul protestelor de stradă din 2015 împotriva „miliardului furat", un scandal masiv de corupție care a alimentat scepticismul public și internațional cu privire la angajamentul autorităților moldovene de a trata problemele sale endemice legate de îmbogățirea ilicită. Ambele partide au preluat valorile democratice ale UE, ca parte a platformei lor politice.

Confirmarea anulării

Năstase a atacat hotărârea Curții Chișinău, insistând că el și Ceban au încurajat cetățenii să participe la scrutin și să iasă la votare. Ceban, care a inițiat cazul în instanță, s-a plâns că anularea alegerilor îl pedepsește în mod efectiv pe el, pentru ceea ce susține că ar fi încălcat numai Nastase. Alți critici consideră că abaterile în cauză au fost minore și că alegerile precedente au fost validate în ciuda dovezilor mult mai serioase de fraudă.

Cu toate acestea, la 25 iunie, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a lăsat în vigoare hotărârea inițială, iar Comisia Electorală Centrală (CEC) a dizolvat ulterior Consiliul electoral local, amânând astfel orice alegeri noi până în 2019. Actualul primar interimar, Ruslan Codreanu, din Partidul Popular European (PPEM), își va păstra poziția în această perioadă.

Ca răspuns la aceste decizii, protestatarii au ieșit în stradă, mulți fiind îngrijorați că anularea alegerilor fost o repetiție generală pentru o posibilă acaparare a puterii la scară națională, în timpul alegerilor parlamentare. Demonstrațiile au fost organizate în jurul hashtag-urilor #VotFurat, #ACUM și #OprimDictatorul. Cetățenii, principalii actori ai societății civile, instituțiile mass-media independente și comunitatea internațională au cerut sectorului justiției și CEC să efectueze o examinare corectă și obiectivă a recursului lui Nastase după decizia inițială. În timp ce protestele au avut la început doar câteva sute de participanți, până la 1 iulie aproape 40.000 de persoane s-au adunat în centrul Chișinăului, potrivit organizatorilor. De asemenea, comunitățile din diaspora moldovenească au organizat proteste în mai multe orașe, inclusiv București, Londra, Berlin, Geneva și Roma.

Cu toate acestea, dincolo de capitală demonstrațiile nu au obținut un sprijin masiv în Moldova. De fapt, PSRM în special rămâne popular. Potrivit unui sondaj recent, 51 la sută dintre respondenți au o viziune favorabilă asupra președintelui Dodon, iar 31 la sută au declarat că au cea mai mare încredere în Dodon, dintr-o listă de lideri politicieni.

O amenințare la adresa democrației

Departamentul de Stat al SUA și o delegație a UE și-au exprimat îngrijorarea față de decizia de anulare, îndemnând oficialii moldoveni să respecte voința alegătorilor și să se conformeze principiilor democratice. Pe lângă anularea votului popular și lipsirea nemijlocită de drepturi a cetățenilor, hotărârea întărește percepția actuală a publicului asupra sectorului justiției ca fiind slab și compromis de interese politice, subminând în continuare capacitatea justiției de a sprijini statul de drept.

În timp ce atât PDM, cât și PSRM au criticat în mod public hotărârea judecătorească,  societatea civilă a pus la îndoială sinceritatea acestor declarații după ce președintele PDM, Vladimir Plahotniuc, a solicitat o creștere a prezenței poliției în zona în care locuiește, precum și în preajma sediului partidului în timpul protestelor. Deși până acum nu s-au produs niciun fel de ciocniri majore sau incidente de violență între polițiști și protestatari, activiștii și jurnaliștii rămân preocupați de posibilitatea ca, în cazul unor presiuni continue din partea oamenilor, autoritățile ar putea folosi această ocazie pentru a lua măsuri represive. Unii jurnaliști au raportat deja cazuri în care poliția le-a blocat accesul în spații publice în timp ce încercau să reflecte protestele, iar alții s-au confruntat cu situații în care autoritățile i-au presat să-și divulge sursele.

Evoluțiile recente din Republica Moldova indică faptul că integritatea instituțiilor sale de guvernământ slăbește tot mai mult, iar corupția și fortificarea partidelor amenință să erodeze democrația sa care abia se formează. Pentru a preveni o nouă pierdere a credibilității publice, sistemul de justiție și CEC trebuie să depună eforturi pentru a comunica pe larg și a explica fiecare etapă a procesului de soluționare a problemelor legate de alegerile locale noi din Chișinău.

Societatea civilă și jurnaliștii pot de asemenea să aibă un rol important în responsabilizarea instituțiilor guvernării; aceștia trebuie să formuleze un ansamblu bine definit de cerințe pentru a păstra avântul mișcării de revendicare a transparenței. În sfârșit, comunitatea internațională ar trebui să se alăture societății civile și jurnaliștilor independenți în aceste eforturi și să contribuie la asigurarea corectitudinii proceselor democratice în Moldova, mai ales în preajma alegerilor parlamentare din decembrie.

 

 

Analiza și recomandările oferite de autori nu le reflectă neapărat pe cele ale Freedom House.

https://bit.ly/2KIWkTC

Analyses and recommendations offered by the authors do not necessarily reflect those of Freedom House.

Share this story