Expanding Freedom and Democracy
Beijing's Global Media Influence 2022

Romania

Resilient
Beijing’s Media Influence Efforts
Notable
 31 85
Local Resilience & Response
Notable
 39 85
Scores are based on a scale of 0 (least influence) to 85 (most influence)

Acest raport a fost produs ca parte a proiectului Influența Beijingului asupra Mass Mediei Globale al Freedom House. Studiul a descoperit că Partidul Comunist Chinez și-a crescut eforturile de a influența fluxurile de informații și știri la nivel global începând cu 2019, folosind tactici mai sofisticate, mai ascunse și mai coercitive. Dar jurnaliștii, grupurile societății civile și unele guverne au răspuns la această campanie în moduri care îi atenuează efectele. Rezultatele complete și metodologia raportului sunt disponibile în limba engleză, limba spaniolă sau limba chineză. Acest raport reprezintă un studiu de caz aprofundat al României.

 

Eforturile de influențare a mass-mediei de către Beijing

Notabile

31 / 85

Răspunsul și rezistența locale

Notabile

39 / 85

Statut

Rezistent

  

 

Rezultate cheie

  • Creșterea limitată a eforturilor de influență: Influența mass-mediei de stat chineze a crescut în România din 2019, mai ales datorită eforturilor unei ambasade chineze active și a unei retorici online agresive din partea China Radio International România. Actori non-statali, cum ar fi compania Huawei, au încercat, de asemenea, să influențeze narațiunile din media locală legate de investițiile și activitățile chineze în țară, deși aceste eforturi au fost în mare parte lipsite de succes.
  • Impactul scăzut asupra opiniei publice: Producția de conținut media a statului chinez în limba româna a fost limitată și nu a părut să atingă un public larg în cadrul audienței mass-media românești. Într-adevăr, campaniile de mesaje anti-SUA sau pro-Huawei par să fi avut un contra-efect, și datele limitate disponibile din sondaje de opinie indică faptul că părerile favorabile față de China au scăzut din 2016 (vezi secțiunea Impact).
  • Parteneriate media la nivel de ambasadă și stat: Cea mai importantă influență media a Beijingului este intermediată de Ambasada Chinei, care a dezvoltat relații strânse cu furnizori de știri cum ar fi Economistul sau Curierul Național, precum și prin Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR). Din 2019, diplomații chinezi au publicat 17 articole semnate, în diferite surse de știri din întreg spectrul politic. Înainte de pandemia de coronavirus, ambasada era puternic implicată în coordonarea unor excursii sponsorizate pentru presă, pentru ca jurnaliștii români să viziteze China (vezi secțiunea Propagandă).
  • China Radio International: China Radio International România reprezintă un caz în care mass-media de stat chineză a încercat în mod direct să creeze neînțelegeri între România și partenerii ei democratici. Site-ul CRI a publicat conținut din ce în ce mai caustic, inclusiv narațiuni false în legătură cu originile COVID-19. Totuși, audiența acestuia este mică (vezi secțiunea Propagandă).
  • Influență puternică asupra mass-mediei din diasporă: Un număr mic de publicații media din diasporă, care funcționează de multă vreme, susținute de Partidul Comunist Chinez (PCC), incluzând câteva publicații săptămânale gratuite, doresc să deservească diaspora chineză mică din România, cu o populație de aproximativ 7.000 de persoane și comunitatea de vorbitori de limbă chineză din țările învecinate, cum ar fi Moldova. Se pare că nu există o entitate media independentă în limba chineză pe teritoriul României (vezi secțiunea Mass-media în Diasporă).
  • Lobby 5G lipsit de succes: Un efort intens de lobby susținut de gigantul tehnologic chinez Huawei, concentrat pe prevenirea votării unei legi care l-ar fi blocat de la furnizarea viitoarelor echipamente 5G în România, a fost lipsit de succes. În ciuda marilor eforturi de a se prezenta ca un actor independent și de încredere, Huawei a fost portretizat negativ în mass-media românească, fiind asociat puternic cu guvernul chinez. Legea 5G a fost aprobată în 2021 (vezi secțiunea Propagandă).
  • Scepticismul publicului față de comunismul chinez: Probabil cea mai importantă sursă de rezistență a României față de influența mass-mediei de stat chineze este propriul trecut comunist, care a generat un scepticism al publicului față de propaganda condusă de statul chinez. Comunitatea de mass-media independentă a țării și societatea civilă activă sunt de asemenea angajate în protejarea libertății presei și în contracararea dezinformării (vezi secțiunea Rezistență și răspuns).
  • Transparența și dificultățile de finanțare: Transparența insuficientă legată de cei care dețin canalele mass-media – mai ales în sectoarele tipărite sau online – combinată cu provocările persistente de a obține finanțare, au vulnerabilizat mass-media românească față de politizare și polarizare. Instituțiile de reglementare a mass-mediei au răspuns amenințărilor percepute din partea influențelor străine, dar astfel de răspunsuri au avut loc în general de la caz la caz și nu în contextul unor precauții legale comprehensive (vezi secțiunea Rezistență și răspuns). Vulnerabilități mai ample deschid calea influenței ulterioare: O lipsă a cunoașterii în profunzime a tacticilor și uneltelor de influențare ale mass-mediei de stat chineze pune sectorul mass-media românesc într-o poziție vulnerabilă, mai ales dacă ambasada chineză continuă să își întărească legăturile cu site-uri de presă mici și independente, și cu elite politice sau academice. Dezamăgirea în creștere legată de democrație ar putea, de asemenea, să determine anumite segmente ale populației române să devină mai receptive la mesaje autocratice (vezi secțiunea Impact și opinie publică).

Context

România are statutul de “Liberă” în cadrul Freedom in the World 2022, ultima ediție a studiului anual al Freedom House asupra drepturilor politice și libertăților civile1 . Sistemul său politic multipartid a asigurat rotația regulată a puterii prin intermediul alegerilor libere. Totuși, clientelismul și corupția rămân probleme sistemice. Libertățile civile sunt, în general, respectate, dar se află sub o presiune crescută, pe măsură ce interesele politice, adânc înrădăcinate, se opun eforturilor civice și instituționale de a combate corupția sistemică. Controlul trusturilor importante de mass-media de către oameni de afaceri cu diferite interese politice a subminat reportajele de interes public din ultimii ani ale mass-mediei, în mod tradițional independente, robuste și libere, care este acum din ce în ce mai supusă tensiunilor.

Ca urmare a câtorva ani de declin al surselor de venit, în special pentru mass-media tipărită, publicitatea din surse private s-a prăbușit din cauza impactului economic al pandemiei de COVID-19. Trusturile de mass-media au depins din ce în ce mai mult de publicitatea finanțată public și de subvenții, în detrimentul aparent al obiectivității știrilor2 . Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a raportat, de asemenea, percepția jurnaliștilor, conform căreia media își pierde credibilitatea în cadrul unei polarizări politice care se adâncește3 .

Legăturile româno-chineze au o istorie lungă (România din perioada comunistă a fost al treilea stat care a formalizat legăturile cu Republica Populară Chineză în 1949)4 . Există o mică populație care alcătuiește diaspora chineză din România, de 7.544 de oameni5 . Cele două țări au semnat un tratat bilateral de investiții și mențin tratate de asistență legală mutuală și de extrădare6 . România s-a alăturat oficial Inițiativei Belt and Road (BRI) în 2015 și și-a ratificat statutul de membru în cadrul Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură (AIIB) pe ultima sută de metri, în 2018.

Relațiile comerciale între România și China au crescut din 2019, dar investițiile totale au scăzut – parțial din cauza a noi restricții din partea României. Guvernul actual nu a prioritizat legăturile cu China, marcând o schimbare clară față de zenitul relațiilor sino-române din jurul anului 20137 . Ca rezultat al revenirii economice puternice a Chinei în contextul pandemiei globale, comerțul bilateral a atins un record de 7,89 de miliarde de dolari în 2020, cu un important surplus pe partea chineză. China a devenit, de asemenea, în același an, cel mai mare partener comercial din afara Uniunii Europene (UE) al României8 . Totuși, România a fost absentă de la Expoziția Internațională de Import din China (China International Import Expo – CIIE) în 2020 și 2021, indicând un interes scăzut în continuarea dezvoltării relațiilor comerciale, atât din partea liderilor politici, cât și al oamenilor de afaceri9 .

Un membru al rețelei regionale 16+1, China-Europa Centrală și de Est (CEE), încă de la înființarea acesteia în 2012, România a fost, în mod notabil, una dintre cele șase țări care au refuzat să trimită un șef de stat sau de guvern la summitul virtual al liderilor China-CEE, găzduit de Xi Jinping, în februarie 202110 .

Actorii chinezi au continuat să descrie relația sino-română ca fiind aceea de „vechi prieteni”. Totuși, în timp ce generațiile mai vechi păstrează o anumită nostalgie față de relațiile bilaterale apropiate urmărite de regimul comunist pre-1989, per total, România a prioritizat întărirea relațiilor strategice cu Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO) și cu partenerii UE de când s-a alăturat acestora în 2004, respectiv în 2007. Cu ocazia unei întâlniri din august 2019 între președinții României și Statelor Unite, în Washington DC, România a fost prima țară din Europa Centrală și de Est care a semnat un memorandum de înțelegere pentru restricționarea prezenței Huawei în rețeaua sa 5G. După această decizie, România a devenit mai activă în distanțarea sa față de China, anulând propunerile de investiții în proiecte cheie susținute de chinezi în domeniul energiei termice și nucleare, inclusiv o înțelegere mult întârziată cu o companie chineză de a dezvolta Centrala Nucleară de la Cernavodă, care a fost într-un final anulată la începutul lui 2020.11 O ordonanță de urgență introdusă la începutul anului 2021 a stopat participarea companiilor chineze la licitații de achiziții publice, afectând viitoarele investiții și semnalizând o distanțare strategică față de China12 . În aprilie 2021, Parlamentul român a aprobat o lege care interzice firmelor controlate de China să participe la dezvoltarea rețelelor naționale de telecomunicații 5G, în ciuda unui lobby important din partea Huawei și a ambasadei chineze13 .

Eforturile Beijingului de influențare a mass-mediei

Propaganda și promovarea narațiunilor cheie

Narațiuni cheie

Mass-media de stat chineză și personalul diplomatic din România subliniază frecvent legătura istorică puternică din relația China-România, prezentând legături economice mai puternice – mediate în special prin intermediul Inițiativei Belt and Road sau formatului 16+1 – ca reciproc avantajoase. Acest fapt a fost exemplificat de mass-media de stat chineză, care a relatat despre cea de-a 70-a aniverare a relațiilor diplomatice dintre China și România, în 201914 . Conținutul produs de către media de stat chineză dorește, de asemenea, să submineze relația SUA-România și tonul conținutului China Radio International (CRI) din România a devenit semnificativ mai anti-vestic și anti-american în ultimii trei ani, prezentând în mod regulat Statele Unite ca o țară ce promovează știri false în lume; ignoră drepturile omului; exportă COVID-19 către restul lumii; și lucrează ca forță principală pentru a submina pacea mondială și a produce dezastre umanitare globale15 .

Per total, mass-media de stat chineză are o diseminare directă limitată, în special în limba română, către publicul local. Conținutul în limba engleză al CGTN, un canal de cablu controlat de statul chinez, este difuzat de majoritatea furnizorilor de cablu, inclusiv Digi, Vodafone, Telekom România, INES și Orange. Limba engleză, care este mai comună în cadrul populațiilor tinere și educate din mediul urban, este vorbită de aproximativ 30% din populația României16 . Xinhua menține un birou de știri în București și Xinhua România are o audiență limitată pe Twitter (de aproximativ 5.400 de urmăritori la sfârșitul lui 2021)17 . Alte căi, detaliate mai jos, sunt mai importante în diseminarea narațiunilor mass-medei de stat chineze în România, deși publicul și impactul acestora sunt, de asemenea, limitate:

Căi cheie de diseminare a conținutului

CRI România: CRI este singura entitate mass-media a statului chinez care produce conținut în limba română; departamentul său de limbă română din Beijing produce conținut zilnic18 . Înainte de 2020, CRI a fost un partener obișnuit al călătoriilor mass-media sponsorizate de stat pentru jurnaliștii din Europa Centrală și de Est, culminând cu 2017 ca „an al cooperării media” în cadrul BRI19 . Acesta emitea zilnic în România prin intermediul undelor scurte de radio, deși grila de programe pare să fi exclus segmentul de știri de când a fost introdusă o reducere a numărului de programe în 201920 . CRI pare să nu mai transmită radio în România, conform datelor din august 2022. Acestă entitate mass-media s-a concentrat pe mărirea prezenței sale în mediul online și pe rețelele de socializare în ultimii trei ani.

CRI România are un număr important de urmăritori pe Facebook (aproape 489,000 de urmăritori și 483,500 de like-uri în decembrie 2021), deși postările individuale tind să aibă o interacțiune scăzută21 . Majoritatea conținutului publicat tinde să fie apolitic, adeseori concentrându-se asupra unor teme necontroversate, cum ar fi turismul, arta sau cultura.

În contrast cu acesta, conținutului website-ului CRI România a devenit din ce în ce mai anti-american pe perioada de acoperire a acestui raport. Exemple în acest sens includ afirmații conform cărora Statele Unite ignoră drepturile omului și că această țară este cea mai mare producătoare de dezastre umanitare la nivel global, precum și teorii ale conspirației infirmate, care susțin că laboratorul militar american de la Fort Detrick este originea virusului SARS-CoV-222 . Deoarece CRI este singura entitate media a statului chinez care publică în limba română, este de departe cea mai importantă sursă pentru astfel de narațiuni propagandiste incorecte în țară. Totuși, publicul site-ului este mic – a avut mai puțin de 50,000 de vizitatori lunari la începutul lui 202223 .

Din septembrie 2021, conținutul CRI România a fost distribuit în mod regulat de către site-ul de știri financiare Curierul Național, sub titlul „Actualitatea din China”. Este vizibil descrisă ca o rubrică publicitară produsă de CCTV+24 .

Editoriale și comunicate de presă ale ambasadei chineze: Ambasada Chinei în București a creat un cont de Facebook în 2019. În general, publică povești pozitive despre China și are aproximativ 17,000 de urmăritori25 . În mod notabil, ambasada nu a îmbrățișat diplomația agresivă de tip „wolf warrior”, adoptând în schimb forme mai tradiționale de diplomație publică26 . De când și-a asumat poziția curentă în 2019, ambasadoarea Jiang Yu a oferit interviuri pentru un număr de cinci publicații locale: Piața Financiară, Libertatea, Curierul Național și Economistul; precum și Radio România Internațional. Diplomații chinezi au publicat 17 articole atribuite în publicații românești, cum ar fi Piața Financiară, Curierul Național, Adevărul, Economistul, Financial Intelligence și 9 O’clock începând cu 2019. Câteva dintre aceste surse de știri au publicat, de asemenea, articole speciale pe mai multe pagini în cooperare cu ambasada chineză, cum ar fi:

  • Un articol de patru pagini, comemorând lupta Chinei împotriva COVID-19, publicat pe 28 aprilie 2020, în Curierul Național. Acesta includea o prezentare a eforturilor de cooperare sino-române împotriva acestui virus și un fragment tradus dintr-un articol al lui Xi Jinping27 ;
  • Un articol de 12 pagini pentru a sărbători Ziua Națională a Chinei în 9 O’clock, cel mai mare ziar în limba engleză din România, pe 28 septembrie 2020. Includea articole republicate din Xinhua România și un articol scris de ambasadoarea Jiang28 ;
  • O ediție specială de opt pagini despre cooperarea China-CEE și, ceea ce era atunci, formatul 17+1, publicată de Curierul Național pe 21 decembrie 2020, incluzând un articol semnat de ambasadoarea Jiang29 ; și
  • O ediție specială de patru pagini, publicată de Curierul Național pe 20 mai 2021, ce descria succesul Chinei în reducerea sărăciei, incluzând un articol semnat de ambasadoarea Jiang30 .

Ambasada chineză a părut, de asemenea, să joace un rol important într-un acord de furnizare de conținut semnat între Curierul Național și CCTV+ în octombrie 2021; versiunea online a Curierului Național include o secțiune dedicată „informațiilor oficiale din partea Ambasadei R.P. Chineze” ca parte din rubrica „Actualitatea din China”. CCTV+ este etichetat ca sursă de știri în font mic, deși articolele propriu-zise sunt deseori retipăriri ale conținutului CRI. Rubrica nu este etichetată drept conținut „publicitar”31 . Nicio altă ambasadă străină sau altă țară nu se bucură de o astfel de prezență pe site-ul ziarului Curierul Național.

Cooperarea media între grupuri de știri chineze și române: După cum am menționat mai devreme, CRI a servit ca partener pentru vizitele sponsorizate ale jurnaliștilor din țările Europei Centrale și de Est în China, la care și jurnaliștii români au participat cel puțin din 2012. Jurnaliști din diferite organizații de știri publice și private din România, inclusiv Agerpress, Mediafax, Antena 3, Digi24 TV, Economistul, Center Media West și Radio România au fost invitați de către ambasada Chinei să participe la călătorii de presă pe termen scurt, sponsorizate de statul chinez32 . Deși aceste vizite media s-au încheiat înainte de restricțiile de călătorie legate de pandemie, cooperarea mass-media între grupurile de știri românești și chineze legate de entități ale statului s-a adâncit pe perioada de desfășurare a acestui raport. În 2019, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), una dintre cele mai mari organizații profesionale pentru jurnaliști, a semnat un acord de schimb de conținut cu Xin Min, un cotidian din Shanghai ce publică zilnic știri33 . În același an, Curierul Național a devenit un membru fondator al Parteneriatului de Informație Economică Belt and Road, o platformă de furnizare de știri lansată în colaborare cu Xinhua34 . Precum Curierul Național și Economistul, UZPR are relații prietenoase cu ambasada chineză din București. Aceasta a fost una dintre organizațiile care au trimis mesaje de felicitare ambasadei chineze cu ocazia sărbătoririi „Zilei Naționale a Chinei” – care comemorează proclamarea fondării Republicii Populare Chineze în 1949 – pe 1 octombrie 202035 .

Lobbying-ul Huawei și conținutul publicitar în cadrul dezbaterii 5G: Echipamentul Huawei este folosit în rețelele naționale existente 2G, 3G și 4G din România36 . Compania a fost prezentă pe piața din România din 2003 și are strânse legături de afaceri cu toți furnizorii majori de telecomunicații37 . Huawei (împreună cu alte companii chineze de tehnologie) a încheiat parteneriate cu diferite entități românești în cadrul câtorva proiecte pilot „smart city” și de supraveghere38 .

Ca urmare a unei campanii intense globale a guvernului SUA pentru a atrage atenția asupra potențialelor riscuri de securitate națională ale echipamentelor Huawei, un parlamentar din partidul aflat atunci în opoziție, PNL, a solicitat o investigație publică în legătură cu prezența Huawei în infrastructurile esențiale, în februarie 201939 . În august 2019, guvernul României a semnat un memorandum de înțelegere cu Statele Unite, declarând că „numai vânzători de încredere și serioși” ar trebui folosiți în cadrul rețelelor de telecomunicații naționale40 . Acest memorandum a pus bazele unei legi în 2021 care obligă companiile care participă la construcția infrastructurii naționale de tehnologie de comunicații și informații (ICT) să primească autorizații din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Deși această lege nu s-a concentrat exclusiv asupra Huawei, a blocat efectiv această companie de la a furniza echipamente pentru viitoare rețele 5G și a inclus, de asemenea, o clauză conform căreia echipamentele de la vânzători neaprobați trebuie să fie eliminate din rețelele telecom existente în maximum cinci ani41 .

Huawei, precum și operatorii de telecomunicații Orange, Vodafone, Telekom și compania de cablu Digi au făcut un lobby masiv împotriva legii, avertizând că ar putea afecta dezvoltarea rețelelor 5G42 . Cătălin Drulă, un parlamentar în funcție și fost ministru al transporturilor, și-a manifestat îngrijorările cu privire la implicarea Huawei într-o dezbatere simultană de schimbare a structurii de conducere a Autorității Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), responsabilă pentru organizarea licitațiilor 5G naționale. Drulă a susținut că Huawei încerca să invite parlamentari să participe la „diferite evenimente” care aveau legătură cu dezbaterea 5G și ANCOM43 .

Ca răspuns la aceste dezbateri publice asupra securității cibernetice și asupra rolului Huawei pe piața românească de telecomunicații, compania și-a extins dramatic strategia privind mass-media. La sfârșitul lui 2019, Huawei a organizat o călătorie de presă pentru jurnaliști de tehnologie, bloggeri și editori români, care a inclus o vizită la un showroom „Galileo” Huawei 5G în Shenzhen, precum și interviuri cu lideri Huawei pentru a discuta diferite subiecte, inclusiv siguranța tehnologiei 5G, structura unică a acționariatului Huawei și „situația Huawei în legătură cu Statele Unite și România”44 . În 2020, Huawei a invitat jurnaliști din România și din alte țări est-europene la un tur virtual al showroom-ului „Galileo”45 . Conținut publicitar pro-Huawei a apărut, de asemenea, în publicația financiară proeminentă Ziarul Financiar, într-o rubrică numită în mod înșelător „Opinia specialistului”, pe subiecte cum ar fi structura acționariatului Huawei, 5G și competiția tehnologică SUA-China46 . În ianuarie 2022, s-a aflat faptul că actualul ministru de finanțe, Adrian Câciu, a fost plătit de o firmă de relații publice pentru a scrie câteva articole pentru campania de relații publice contractată de Huawei47 . În plus față de Ziarul Financiar48 , articolele pro-Huawei ale lui Câciu au fost publicate, de asemenea, pe DCNews.ro, Wall-Street.ro și Financial Intelligence. Alte rapoarte de presă prietenoase, care au fost probabil scrise la cerere, au scos în evidență numeroasele programe de responsabilitate socială corporativă (CSR) ale Huawei, precum și programe de creare de locuri de muncă în România, dar și donațiile sale medicale în timpul pandemiei de coronavirus49 .

Totuși, campania de mesaje pozitive a Huawei a fost până la urmă lipsită de succes în a distanța compania de îngrijorările domestice legate de securitatea națională. Politicienii români și mass-media au conectat adesea Huawei și activitățile ambasadei chineze, iar anumite editoriale publicate în media din partea ambasadorului SUA în România au contracarat afirmațiile Huawei50 .

„Diplomația măștilor” și narațiunile false în legătură cu originile COVID-19: Atât mass-media de stat cât și ambasada chineză din București au promovat cooperarea sino-română din timpul pandemiei ca pe un exemplu al puternicelor legăturilor bilaterale și au căutat să portretizeze China ca pe un „partener de încredere” în timpul pandemiei, adeseori într-un contrast implicit sau explicit față de presupusa lipsă de acțiune a UE și SUA, de la începutul acesteia51 . Ambasada chineză în România a jucat un rol cheie în coordonarea donațiilor medicale din partea a mai mult de zece provincii și orașe din China, și companii chineze cum ar fi Huawei au donat, de asemenea52 . Totuși, mass- media română nu a acoperit pe larg diplomația chineză a măștilor – după cum sunt supranumite eforturile Partidului Comunist Chinez de a oferi ajutor internațional pentru coronavirus – care a fost minimă și impactul opiniei publice legat de aceste eforturi a fost de asemenea limitat, lucru datorat, conform unei analize, ezitării oficialilor români de a participa la ședințe foto de primire a echipamente medicale chineze53 .

În martie 2020, ambasada chineză a organizat o videoconferință 17+1 pentru a împărtăși informații despre prevenirea și controlul pandemiei, ce a inclus participarea autorităților române. Acest eveniment a declanșat controverse, după ce fostul premier Victor Ponta, care nu mai era în funcție de câțiva ani, a declarat că România „nu este interesată de experiența obținută de China” împotriva COVID-1954 . Ca răspuns, Ministerul Sănătății din România a emis o declarație de presă ce sublinia că România era deschisă la colaborarea cu China pe tema pandemiei și care descria abordarea chineză a COVID-19 drept „standardul de aur”55 .

CRI România a propagat frecvent narațiuni false despre originile COVID-19 și a criticat răspunsul Statelor Unite la pandemie. Ministerul de Externe chinez a promovat, de asemenea, astfel de narațiuni, ceea ce l-a determinat pe ambasadorul SUA în România să publice un editorial agresiv care ataca dezinformarea chineză legată de originile pandemiei56 . Unele postări pe rețelele de socializare ale CRI România au prezentat într-un mod negativ eficiența vaccinurilor vestice în Europa (România a autorizat numai utilizarea vaccinurilor fabricate în Vest)57 ; o analiză UE a descoperit că această strategie a făcut parte dintr-o campanie mai largă de dezinformare despre vaccinuri, diseminată în Europa de mass-media controlată de stat din China și Rusia58 .

Multe din articolele plătite și menționate mai sus precum și alte acțiuni ale Beijingului par să fie o reacție la abordarea de presă negativă sau la potențiale provocări, cum ar fi eliminarea Huawei din rețeaua 5G, mai degrabă decât o încercare pro-activă de a construi o agendă media. Merită menționat de asemenea că radioul, televiziunea și rețelele de socializare sunt surse mult mai importante pentru consumul de știri al românilor, comparativ cu media tipărită tradițională, cu 90% dintre români raportând în 2016 că-și obțin știrile de la televizor și 58% de la radio59 . În aceste sfere, prezența conținutului de mass-media al statului chinez și conținutului plătit de către entități conectate cu China este mai puțin important.

Campanii de dezinformare

În cadrul acestui raport, dezinformarea este definită ca diseminare voită de conținut fals sau înșelător, mai ales printr-o activitate inautentică – de exemplu conturi false – pe platformele rețelelor de socializare globale. Un caz de manipulare a conținutului media legat de China a fost documentat în România în timpul perioadei de raportare. Ca urmare a publicării unui proiect de lege asupra rețelelor 5G pentru o dezbatere publică, de către Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor, site-ul ministerului a fost inundat cu peste 250 de comentarii care se opuneau legii și favorizau poziția Huawei60 . Multe mesaje au fost publicate într-o perioadă de 72 de ore și erau incorecte gramatical sau cu greșeli de scriere, în limba engleză sau în limba română. Multiple postări aveau cuvinte similare, indicând că erau, cel mai probabil, inautentice61 .

Mult mai răspândită și potențial problematică a fost încorporarea conținutului media al statului chinez, diseminat prin tipărire, online și pe rețelele de socializare sau narațiuni false, cu scopul de a masca abuzurile privind drepturile omului din China și de a discredita Statele Unite. De exemplu, CRI România a promovat articole care încercau să se minimalizeze violarea drepturilor omului în Xinjiang și care negau îngrijorările legate de Jocurile Olimpice de la Beijing din 2022, și care criticau, de asemenea, Statele Unite ca democrație sau apărător al drepturilor omului globale62 .

Cenzură și intimidare

Nu s-a descoperit niciun exemplu de cenzură legat de guvernul chinez sau interesele acestuia în România înainte sau în timpul perioadei de raportare. Un număr de jurnaliști, inclusiv câțiva care au raportat într-un mod critic despre scandalurile crimei organizate locale legate de China sau care au investigat activitatea companiilor chineze în România, au raportat în interviuri că nu au fost intimidați sau forțați de către ambasada chineză sau de către orice alt actor legat de China, înainte sau după publicare63 .

Controlul asupra infrastructurii distribuției de conținut

Toate companiile de televiziune digitale și de cablu din România folosesc echipament fie de la Hauwei, o companie din Republica Populară Chinză (RPC), cu legături strânse cu Partidul Comunist Chinez, și cu un istoric de producere de sisteme de cenzură și supraveghere în China și peste hotare, sau ZTE, care este parțial deținută de către statul chinez. Totuși, nicio companie cu sediul în China sau cu legături financiare strânse cu guvernul chinez nu are control operațional asupra infrastructurii de distribuție a conținutului media în România. Un eveniment care i-a îngrijorat pe analiști la acel moment a fost aprobarea de către Comisia Europeană a preluării de către grupul PPF a companiei Central European Media Enterprises (CME) în octombrie 202064 . CME este compania mamă a Pro TV, cel mai popular canal de televiziune din România65 . Grupul PPF era deținut de miliardarul ceh Petr Kellner, care avea legături strânse de afaceri cu Rusia și China. Kellner a murit în martie 2021 și CME a fost ulterior preluat de omul de afaceri ceh Ladislav Bartoníček. Pro-TV, care anterior a fost deținut de o companie cu sediul în SUA, AT&T, este în general privit ca o sursă de știri pro-democratică. Nici preferințele politice ale lui Kellner și nici schimbarea deținătorului nu par să fi avut un impact asupra programului său general.

Companiile cu sediul în China dețin un procent de aproximativ 30% din piața telefoanelor mobile din România66 . Ca urmare a restricțiilor de export ale SUA, care au afectat afacerile globale cu telefoane inteligente ale Huawei în 2020 și 2021, cota de piață a Huawei pentru telefoane inteligente în România a scăzut la 6% în 2021, Xiaomi acoperind o parte din această diferență, astfel cota de piață a companiilor chineze rămânând în general stabilă67 .

TikTok, un subsidiar global al companiei de social media ByteDance, cu sediul în Beijing, a fost cea mai descărcată aplicație în România în 202068 . Au existat câteva cazuri înregistrate în lume în ultimii ani în care TikTok a eliminat sau a redus conținutul sensibil din punct de vedere politic, inclusiv conținut care încalcă prevederile de cenzură domestice din China, deși compania a raportat ulterior că ar fi corectat erorile69 . O investigație media din iunie 2022, bazată pe ședințe interne TikTok făcute publice către presă, a cauzat îngrijorare că declarațiile făcute de ByteDance cu privire la confidențialitatea datelor utilizatorilor din Statele Unite ar fi de fapt false, și în termeni mai largi a pus la îndoială alte declarații pe care compania le-a făcut în legătură cu politicile sale70 . Nu s-a descoperit nicio dovadă de control asupra infrastructurii distribuției de conținut folosită pentru a marginaliza conținutul critic sau pentru a amplifica conținutul pro-Beijing în România.

Diseminarea normelor media, tacticilor sau modelor de guvernare ale PCC

Acest studiu nu a găsit nicio dovadă conform căreia jurnaliștii din România ar fi primit vreun tip de instruire cu scopul de a disemina tactici și norme chineze de control al informației, și nici nu au fost influențați în alt mod să adopte modelele de guvernare ale mass-mediei chineze.

Mass-media din diaspora chineză

România are o mică populație chineză: conform Ministerului Afacerilor Interne, erau 7.544 de persoane chineze ce trăiau în România în 202171 . Nu există niciun tip de media independentă în limba chineză în România, deși publicația anti-PCC Epoch Times are o ediție în limba română72 . Câteva publicații media din diasporă, cu un istoric îndelungat, au legături puternice cu entități media din Republica Populară Chineză și liniile lor editoriale tind să favorizeze narațiunile mass-media preferate de Beijing.

Două ziare, Overseas Chinese Newspaper of Europe și Romania Chinese News sunt membre ale Forumului de Cooperare al Mass-Mediei Chineze Globale (Global Chinese Media Cooperation Forum), care este condus de către agenția de știri China News Service, controlată de statul chinez. Ambele au fost reprezentate la cea de-a zecea ediție a forumului China World Media din 2019, care a fost organizat în colaborare de către Biroul pentru Chinezii din Străinătate al Consiliului de Stat (State Council Overseas Chinese Affairs Office), guvernul popular din provincia Hebei și China News Service73 . Romania Chinese News se descrie ca un ziar săptămânal gratuit, cu o circulație de aproximativ 5.000 de exemplare, care este distribuit în România, Moldova, Ungaria, Serbia și Bulgaria74 . Este deținut de Romania Huayang Media Group și are parteneriate cu organizații de media chineze, cum ar fi People’s Daily Overseas Edition, Wen Wei Po, Tianjin Evening News și Phoenix Satellite TV75 .

Ziarul Overseas Chinese Newspaper of Europe publică în limba engleză, limba chineză și limba română. Are o circulație tipărită bisăptămânală de 20.000 de exemplare în douăzeci de țări din zonă, precum și un site web și conturi de Facebook și Twitter76 . Ziarul se mândrește cu o cooperare de lungă durată cu numeroase grupuri de media de pe teritoriul chinez și a publicat interviuri cu lideri chinezi importanți, inclusiv cu premierul Li Keqiang și cu liderul PCC Xi Jinping77 . Freedom House a descoperit că Overseas Chinese Newspaper of Europe a publicat articole pe teme sensibile din punct de vedere politic în China, cum ar fi Hong Kong și Xinjiang, aliniate la narațiunile mass-media preferate de Beijing. Ziarul publică retipăriri ale articolelor din alte surse mass-media chineze de peste hotare, precum și din mass-media controlată de stat, cum ar fi Xinhua și Global Times78 .

Rezistența și răspunsul local

Rezistența media în general

România are un peisaj media relativ liber și independent, o structură de reglementare democratică și o societate civilă activă, angajată în protejarea libertății presei și contracararea dezinformării – toate acestea formând o fundație a rezistenței față de influența problematică asupra mass-mediei care are legături cu Beijingul. Factori de-o anumită importanță includ:

  • Un cadru de reglementare și legislativ pentru protejarea libertăților presei: Atât transparența deținerii surselor de mass-media, cât și libertatea de exprimare sunt garantate de Constituția României79 . Conținutul mass-media este reglementat de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)80 . În ultimii ani, membrii CNA au fost atenți la posibile amenințări privind influența străină, deși Consiliul a fost, de asemenea, criticat ca fiind puternic politizat și având puteri reduse în a aplica sancțiuni81 . Deoarece România este un membru UE, libertățile presei sunt protejate de Articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului82 . În absența unei legi a presei naționale, Clubul de Presă Român (ai cărui membri sunt deținători mass-media și jurnaliști) are un Cod de Etică și un Consiliu de Onoare pentru a supraveghea normele profesionale. Convenția Organizațiilor de Media (COM) a adoptat un „cod unic” de auto-reglementare separat pentru standardele profesionale83 .
  • O comunitate activă care militează pentru libertatea presei: Câteva organizații non-guvernamentale din România joacă un rol de supraveghere în monitorizării libertății mass-mediei și în susținerea protecției sale. CIJ și Active Watch-Agenția de Monitorizare a Presei sunt cele mai importante două astfel de grupuri, deși și ele au avut de suferit în ceea ce privește obținerea de fonduri84 . În timpul pandemiei, grupurile societății civile au jucat un rol critic în lupta împotriva restricțiilor asupra fluxului de informație impuse de Grupul de Comunicare Strategică (GCS) – o autoritate guvernamentală înființată pentru a centraliza eforturile de răspuns la pandemie – și împotriva unui efort de a permite temporar autorităților guvernamentale să blocheze „conținut [online] care promova știri false în legătură cu evoluția COVID-19 și măsurile de prevenție” pe perioada a două luni de stare de urgență impuse în martie 2020, care a fost supravegheat de GCS și pusă în aplicare de ANCOM85 .
  • Conștientizarea dezinformării și investiții în educația legată de mass-media: Conștientizarea publică în legătură cu pericolele dezinformării sponsorizate de unele state și eforturile societății civile de a îmbunătăți educația media au crescut și vor continua să crească86 . În 2021, guvernul a pus deoparte 40 de milioane de euro pentru informarea publicului și pentru campanii de conștientizare, în vederea combaterii dezinformării, deși inițiativa a fost criticată pentru lipsa transparenței și o implementare incorectă87 . Parțial, ca răspuns la explozia de dezinformare legată de pandemie, UE și-a crescut eforturile de a urmări și a contracara dezinformarea, inclusiv cu o bază de date online legată de dezinformare, care urmărește cazuri în cadrul UE88 . La nivel domestic, organizații precum Veridica, Check Media, CIJ și Active Watch au produs campanii de educație media a publicului, ce includ informații despre influența mass-mediei străine și dezinformare89 .

Deși Rusia este principala sursă de dezinformare străină din România, conștientizarea rolului Chinei în acest spațiu este în creștere. Într-un sondaj efectuat în martie 2021, 14,8% dintre respondenți au crezut că China a fost o sursă importantă de propagandă și dezinformare în România, după Rusia (24%) și UE (18,5%) și înaintea Ungariei (9,2%), Statelor Unite (9,2%) și Germaniei (3,3%)90 .

Rezistența mass-media față de China

  • Scepticismul public față de propaganda comunistă și influența media a PCC: Probabil cea mai puternică sursă de rezistență față de influența mass-mediei de stat chineze provine din istoria comunistă a României. În special generațiile mai tinere manifestă o opoziție puternică față de comunism și un scepticism față de propaganda PCC. Un studiu al anumitor țări din Europa Centrală și zona Balcanilor de Vest a descoperit că România a fost una dintre cele mai rezistente țări față de influențe străine (la egalitate cu Cehia)91 . Mediatizarea încercărilor grupului PPF de a achiziționa CME în 2019, precum și eforturile Huawei de a face lobby la ANCOM au dovedit o conștientizare a publicului față de posibilele riscuri ale influențelor non-vestice asupra organizațiilor și reglementatorilor mass-mediei domestice. O conștientizare europeană în creștere în legătură cu riscurile influenței mass-media chineze ar putea, în general, să îmbunătățească, de asemenea, și capacitatea de rezistență a României: de exemplu, grupul românesc Expert Forum a fondat un program denumit „China Watch” pentru a monitoriza influența chineză în regiunea Europei Centrale și de Est cu fonduri de la un think tank american.
  • Conducerea politică nu a prioritizat legături mai strânse cu China: O mare parte din scăderea influenței Chinei în România ar trebui atribuită impactului conducerii politice din România. PNL a prioritizat legăturile sale cu partenerii democratici ai României de când a preluat puterea în 2019, în contrast cu Partidul Social Democrat (PSD), care fusese anterior la putere și care era mai prietenos față de Beijing. În cadrul creșterii tensiunilor SUA-China, politicienii români au fost atenți să își exprime susținerea față de Statele Unite, atât publicului intern, cât și celui străin. Acest fapt a afectat succesul limitat al diplomației de sănătate publică chineze în pandemie în România, mai ales comparat cu succesele din țările învecinate. Parteneriatul strategic al României cu Statele Unite a influențat, de asemenea, o dezbatere intens politizată în legătură cu securizarea rețelelor naționale 5G. Deși acoperirea în mass-media românească a chestiunilor economice și tehnologice din China este în general pozitivă și apolitică, în timpul dezbaterii 5G, eforturile de lobby ale Huawei au fost discutate îndeaproape și într-un mod critic și compania chineză, teoretic privată, a fost corect prezentată ca având legături strânse cu guvernul chinez.
  • Surse critice și diverse pentru acoperirea mediatică legată de China: Acoperirea mediatică legată de China în mass-media românească este, în mare parte, compusă din articole traduse, provenite de la organizații mass-media independente internaționale, cum ar fi Reuters, The Associated Press (AP), Agence France Press (AFP), The British Broadcasting Corp. (BBC), Bloomberg și The New York Times. Acest tip de raportare, deși uneori trunchiată, acoperă o gamă largă de subiecte, inclusiv politică, economie, tehnologie, drepturile omului, iar media românească a republicat, de asemenea, articole și rapoarte străine despre influența mass-mediei chineze în alte țări și operațiuni de influență. De asemenea, există câteva surse puternice de jurnalism de investigație, inclusiv grupuri de jurnaliști care au publicat rapoarte despre entități chineze legate de cazuri de corupție domestică. De exemplu, în 2018, un raport al jurnalistului de investigații Cătălin Tolontan a detaliat „cazul Shanghai”, care includea și traficul de persoane, și acuzații de corupție ce implicau un cetățean chinez în industria minieră de cupru din România92 . Rise Project a publicat un raport despre un caz de contrabandă ce implica o fabrică de tutun chineză (China Tobacco) din comuna Pârscov, județul Buzău, și grupuri de crimă organizată, în iunie 202193 .

În general, prezentarea în mass-media românească a rolului Chinei în combaterea pandemiei de COVID-19 a fost echilibrată de-a lungul unei game largi de opinii. Un studiu media a notat că ediția românească finanțată de SUA a radioului independent Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) a fost deosebit de activă în a sublinia motivele de propagandă din spatele așa-numitei „diplomații chineze a măștilor” de la începutul pandemiei, și că datorită legăturilor strânse ale țării cu Statele Unite și UE, criticile la adresa Chinei din partea actorilor vestici au avut un impact direct asupra imaginii Chinei în România în perioada acestei pandemii94 .

Vulnerabilități

Vulnerabilități importante în sectorul mass-media românesc, care îl fac susceptibil la influențe maligne din partea PCC, includ probleme de finanțare pe termen lung, lipsa profesionalismului standardizat și probleme legate de transparența deținătorilor de trusturi media. 

  • Lipsa experților locali specializați pe China, a corespondenților străini: Mass-media românească are o lipsă acută de expertiză în politica externă, și niciun corespondent străin, fie din mass-media română de stat sau independentă, nu este staționat în China continentală, Hong Kong sau Taiwan. În plus, numărul de experți independenți din mass-media care se ocupă de China este mic sau inexistent.
  • Probleme cu jurnalismul profesionist și finanțarea sustenabilă pentru mass-media independentă: Mass-media de stat din România este considerată în general ca fiind controlată politic, și mass-media independentă s-a confruntat cu importante probleme de finanțare odată cu criza financiară din 2008, probleme accelerate suplimentar de pandemie. Respectarea normelor profesionale este fluctuantă în cadrul diferitelor agenții de știri95 . De exemplu, deși semnalizarea clară a reclamelor și conținutului plătit este obligatorie prin legile publicității și ghiduri de reclame stricte sunt impuse de legea audiovizualului, în media tipărită și online există o practică frecventă de a nu separa conținutul editorial de cel plătit96 . În practică, o lipsă a transparenței legată de mecanismele de finanțare media și de deținătorii de media a contribuit la o mai largă cultură jurnalistică de autocenzură, mai ales în mass-media de stat, precum și o pierdere a demarcării dintre conținutul editorial și cel comercial97 .
  • Lipsuri legale și de reglementare: România nu are limitări în ceea ce privește deținătorii străini din sectorul media și nu deține o instituție independentă de reglementare a mass-mediei pentru a supraveghea și a educa angajații mass-media asupra interacțiunilor cu mass-media de stat a altor țări. CNA-ul supraveghează doar mass-media emisă, în timp ce sursele tipărite și online (cele din urmă devenind din ce în ce mai populare în timpul pandemiei) nu se supun niciunei autorități naționale de reglementare. În mod similar, legea națională a audiovizualului reglementează proprietarii mass-media doar în televiziune și radio și nu ia în calcul deținătorii de alte surse de mass-media98 . În ultimii ani, tot mai multe obstacole birocratice în calea obținerii de informații prin intermediul legii pentru accesul la liberă informare, precum și reglementările de protecție a datelor aplicate incorect, au restricționat accesul jurnaliștilor la informații de interes public99 . Deși calomnia nu reprezintă o faptă penală în România, și în general libertățile presei sunt protejate juridic, atât România, cât și UE, nu au suficientă protecție contra proceselor strategice împotriva participării publice (Strategic Lawsuits Against Public Participation-SLAPP)100 .
  • Cultivarea de legături în cadrul elitelor politice și academice de către guvernul chinez: Un vector potențial al influenței de stat chineze este cultivarea de către ambasadă a legăturilor politice și academice care au un succes relativ. Ambasada chineză este de multă vreme un susținător al asociațiilor pro-China, cum ar fi Casa Româno-Chineză (condusă de omul de afaceri Nicolae Dumitru) și Asociația de Prietenie România-China, legată de Frontul Unit, ale căror filiale locale care oferă un mecanism util de interacțiune cu actori politici de la nivel local și județean101 . Schimburile academice ar putea, de asemenea, să crească ca vector de influență; până în februarie 2022, România avea patru Institute Confucius102 , și în ultimii ani cele două țări au lansat multiple programe educative comune, inclusiv un program de licență în medicină chineză și un parc tehnologic și de științe agricole chinezo-român103 . La cea de-a 71-a aniversare a fondării RPC, în 2020, ambasada chineză de la București a publicat o listă de felicitări, pe teme diverse, trimisă de „prieteni din toate categoriile sociale”, ce demonstrează succesul acesteia în cultivarea elitelor politice și academice104 . Totuși, o analiză a susținut că o astfel de listă întărește realitatea conform căreia „susținătorii Chinei din România sunt mai degrabă un grup restrâns, decât unul larg” și a notat că eforturile de a cultiva contacte în alte partide politice, inclusiv partidul de guvernământ PNL, nu au fost încununate de succes105 .

Impactul și opinia publică

Narațiunile mass-mediei de stat chineze au avut o influență limitată în mass-media românească și nu influențează în mod observabil opinia publică. Conform unei analize efectuată de Carnegie Endowment for International Peace (CEIP), Beijingul „nu a investit mult pentru a-și menține imaginea în România” în ultimii ani106 .

Mai exact, conținutul din ce în ce mai agresiv anti-SUA al CRI România nu pare să fi avut un efect observabil asupra diminuării susținerii publice privind legăturile strânse militare și politice cu SUA, UE și NATO107 . Mesajele mass-mediei de stat chineze în legătură cu 5G nu au reușit să blocheze legea care proteja infrastructura de telecomunicații românești, eșuând, de asemenea, în schimbarea percepției generale că activitățile Huawei erau controlate de statul chinez. Într-adevăr, concluziile deduse din datele limitate disponibile din sondaje arată că opinia pozitivă a populației române asupra Chinei a scăzut începând cu 2016.

Conform unui sondaj INSCOP din 2016, 53,1% dintre români au raportat sentimente pozitive față de China, comparativ cu 77,1% care au avut sentimente pozitive față de Statele Unite108 . Răspunzând la o întrebare ușor diferită, dintr-un sondaj din ianuarie 2022, 50% dintre respondenți au indicat că au încredere în Statele Unite, comparativ cu 17,2% care-și exprimau încrederea în China. Acest sondaj a fost repetat de cinci ori între noiembrie 2020 și ianuarie 2022. Deși ratele de răspuns au variat, în ultima etapă de sondare, încrederea în China nu a depășit niciodată maximul de 20,1% din noiembrie 2020109 .

În același timp, date din alte sondaje recente indică faptul că o parte din populația României pare a fi mai prietenoasă față de China și mai receptivă la mesajele mass-mediei de stat chineze ce promovează o alternativă la așa-numitul model vestic de democrație. Un sondaj din mai 2020, realizat de către Biroul de Cercetări Sociale (BCS) a constatat că 43% din respondenți au o opinie pozitivă față de China110 . Deși metodologia de sondaj și dimensiunile grupurilor au fost diferite, aceasta reprezintă o scădere de 10% față de răspunsurile la o întrebare similară din 2016.

Polarizarea politică a condus, de asemenea, la o creștere a conservatorismului și tradiționalismului în România, și o nemulțumire larg răspândită față de democrație a contribuit la creșterea partidului anti-sistem Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în alegerile parlamentare din 2020. În general, pare, de asemenea, să existe o deschidere mai mare a publicului față de autocrație, un sondaj din 2021 efectuat de grupul de cercetare Globsec descoperind că 30% dintre respondenți credeau că „regimul chinez ar putea fi un model de urmat pentru România”111 . În același sondaj, 50% dintre respondenți au spus că nu consideră China ca fiind o amenințare, fapt ce indică un posibil nivel scăzut de conștientizare a publicului față de uneltele și tacticile de influență ale statului chinez112 . În acest context, cercetătorii vor trebui să fie vigilenți la semne conform cărora activitățile actorilor statului chinez privind opinia publică – inclusiv cooptarea elitelor sau întărirea legăturilor cu entitățile media conservatoare – au mai mult succes în exploatarea vulnerabilităților societății. Într-adevăr, Globsec a observat că în România, „deoarece influența chineză este mult mai limitată [decât influența rusească], este, de asemenea, mult mai puțin monitorizată”113 .

Traiectoria viitoare

Domeniile următoare sunt puncte cheie ce trebuie urmărite de către cercetători, experți media, oficiali români și jurnaliști, pentru a observa influența media a Beijingului în România în următorii ani:

  • Mai multă cooperare media cu China: Sectorul media continuă să sufere dificultăți financiare exacerbate de pandemia de COVID-19. În funcție de succesul conținutului plătit, cum ar fi „Actualitatea din China” din Curierul Național, mai multe surse de media ar putea semna parteneriate de diseminare a conținutului cu mass-media chineză sau ar putea crește publicarea de conținut plătit sau de reclamă ce promovează narațiunile mass-mediei de stat chineze. Este, de asemenea, posibil ca organizațiile sau școlile de jurnalism care au nevoie de fonduri să caute să-și întărească legăturile economice cu partenerii chinezi.
  • Răspunsul întârziat al guvernului la dezinformarea sau propaganda străină: Este probabil ca cercetătorii academici și din societatea civilă să devină mai interesați de tacticile de influență chineze, inclusiv cercetarea asupra propagandei și dezinformării. Totuși, este posibil ca, în ciuda conștientizării crescute a societății civile, instituțiile române vor fi mai lente în a lua măsuri pentru a limita influența chineză – așa cum au fost în cazul Rusiei.
  • Întărirea narațiunilor „anti-vestice” ale mass-mediei de stat chineze: Observatorii ar trebui să urmărească dacă mass-media de stat chineză și actorii diplomatici transmit mesaje din ce în ce mai antagoniste sau negative ca urmare a pierderilor strategice recente legate de chestiuni precum 5G, scăderea prestigiului mecanismului 16+1 și eșecul de a concretiza proiecte bilaterale de investiții importante. Producția de conținut al CRI România, din ce în ce mai anti-SUA pe timpul perioadei de desfășurare a cercetării pentru acest raport, deși reprezintă încă o nișă, ar putea prezice eforturile susținute de statul chinez de a încerca să „creeze o ruptură” între România și partenerii săi democratici.

On Romania

See all data, scores & information on this country or territory.

See More

Country Facts

  • Global Freedom Score

    83 100 free