Testimony and remarks

Moldova: Contribuție comună la Raportul privind evaluarea periodică universală a Republicii Moldova

După mai multe crize constituționale și schimbări tumultoase ale guvernului din ultimii câțiva ani, Republica Moldova își continuă eforturile de creare a unui sistem judecătoresc cu adevărat independent.

I. Introducere

1.1. Acest document este transmis Biroului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului pentru a fi eventual inclus în rezumatul contribuțiilor la Raportul privind evaluarea periodică universală (REPU) a Republicii Moldova care urmează să aibă loc în ianuarie 2022. Documentul cuprinde perioada de la elaborarea ultimului REPU în 2016 și analizează practica justiției selective ca una dintre principalele provocări pentru statul de drept, integritatea judiciară și asigurarea unui proces echitabil în Republica Moldova, precum și pentru respectarea de către cea din urmă a angajamentelor internaționale și naționale de combatere a corupției și reformare a sectorului justiției, axându-se pe implementarea recomandărilor 121.118 (SUA), 121.123 (Canada) și121.128 (Japonia), acceptate de Republica Moldova în 2016.

II. Sumar executiv

2.1. După mai multe crize constituționale și schimbări tumultoase ale guvernului din ultimii câțiva ani, Republica Moldova își continuă eforturile de creare a unui sistem judecătoresc cu adevărat independent. Informațiile colectate în rezultatul studiilor și monitorizării efectuate de societatea civilă arată că influența politică nejustificată compromite grav independența justiției moldovenești. Mulți dintre cei aflați la putere deseori controlează sistemele judiciare atât pentru a-și proteja aliații politici, cât și pentru a-i pedepsi pe oponenți, inclusiv prin tergiversarea sau, din contra, accelerarea procedurilor judiciare și aplicarea neconsecventă a pedepselor pentru infracțiuni similare.1În perioada de raportare, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un șir de legi care au consolidat și mai mult pârghiile politice ale puterii asupra sistemului judiciar și a blocat selectiv numirea unor judecători în funcție de loialitatea politică a acestora. Nici organele de supraveghere, precum Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nu au reușit să tragă la răspundere oficialii corupți sau să creeze o cultură de integritate judiciară. Pentru a minimiza imixtiunea politică în procesul judiciar și cel de selectare și promovare a actorilor din sectorul justiției, precum și pentru a asigura aplicarea consecventă a principiului statului de drept în conformitate cu obligațiunile internaționale ale țării, este necesară adoptarea mai multor modificări legislative.    

III. Metodologie

3.1. Acest document a fost elaborat în baza informațiilor obținute în rezultatul activităților de programare continue ale Freedom House și ale partenerului local JDO din Republica Moldova. Începând cu anul 2019, JDO a introdus și aplicat o metodologie unică de monitorizare a cauzelor penale de interes public și cu sensibilitate politică înaltă (inclusiv cazurile asociate cu figuri politice proeminente, judecători și procurori), dezvoltând o bază importantă de date și documente verificate, care demonstrează amploarea justiției selective și manifestările acesteia în Republica Moldova. Acest raport se bazează pe datele și concluziile colectate și făcute în rezultatul monitorizării a aproximativ 50 de cauze penale timp de două perioade de monitorizare: ianuarie 2019 – august 2019 și iunie 2020 – junie 2021.

3.2. De asemenea, raportul se bazează pe informațiile colectate în rezultatul consultărilor largi desfășurate de Freedom House cu reprezentanții locali ai societății civile și mass-media independentă, inclusiv INVENTO și Centrul de analiză și prevenire a corupției (CAPC), precum și din rapoartele și publicațiile acestor entități.

IV. Justiția selectivă – tendințe și manifestări după 2016

4.1. Începând cu anul 2011, guvernările care s-au succedat în Republica Moldova au declarat reforma sectorului justiției drept una dintre principalele priorități. Totuși, eșecul de a duce la bun sfârșit după atâția ani cazurile de rezonanță, precum cel al ”furtului miliardului” și cazul ”Șor”,au afectat încrederea cetățenilor în sistemul judiciar, în jur de 90% dintre ei considerând că sistemul judiciar este influențat de interese politice.2 Partenerii internaționali ai țării se arătau din ce în ce mai dezamăgiți de ritmul lent al reformei și de dovezile din ce în ce mai multe ale statului capturat și influenței nejustificate asupra procesului judiciar.3 În 2018, după doar doi ani de la semnarea Acordului de Asociere cu UE, Comisia Europeană a adoptat decizia de a suspenda sprijinul financiar pentru Moldova din cauza unor îngrijorări serioase privind respectarea statului de drept și capturarea statului de forțe oligarhice. Sprijinul financiar a fost reluat în iulie 2019 după alegerile parlamentare din iunie a aceluiași an și numirea Maiei Sandu în funcția de Prim-ministru, care a sprijinit o platformă de reforme judiciare și anti-corupție solide.

4.2. Un factor important care în continuare afectează integritatea sistemului judiciar al țării și aderarea la angajamentele internaționale este fenomenul justiției selective. Justiția selectivă este definită drept aplicarea neconsecventă a garanțiilor procedurale, ceea ce vine în contradicție cu principiul egalității în fața legii. În Republica Moldova, justiția selectivă a devenit din ce în ce mai proeminentă în urma scandalului bancar din 2014 și a concentrării puterii politice către anul 2016 în mâinile Partidului Democrat (PDM) și ale liderului acestuia, oligarhul Vladimir Plahotniuc. De atunci, justiția selectivă a fost aplicată atât de actori statali, cât și nestatali pentru a-și crește dominația politică și financiară.

4.3. În Republica Moldova, justiția selectivă a fost și este utilizată drept instrument de influență politică și nepolitică. În perioada anilor 2016 – 2019 justiția selectivă a fost aplicată în mare parte de oligarhi precum Plahotniuc pentru a-și promova propriile interese politice și de afaceri. Odată cu venirea noii guvernări în 2019, rezultatele monitorizării de către societatea civilă arată că entități financiare criminale au manipulat din ce în ce mai mult cu sistemul legislativ pentru a-și impune dominanța pe piață și pentru a-și consolida averile. Pe timpul Guvernului Chicu,Procurorul Alexadr Stoianoglo a întreprins câteva acțiuni inițiale de recunoaștere și remediere a cauzelor penale prin reexaminarea câtorva cazuri clasificate de Procuratura Generală drept ”dosare politice”. Totuși, criteriile acestei clasificări nu au fost făcute publice, iar societatea civilă a criticat puternic modul de gestionare a acestor dosare, considerându-l selectiv și netransparent.

4.4. Sub pretextul investigării repetate a dosarelor ”politice”, câteva cazuri de rezonanță au fost retrase din controlul judiciar activ și, în final, închise într-un mod netransparent. Printre cazurile închise în circumstanțe discutabile este cel al lui David Davidean, condamnat penal pentru jaf și   cercetat penal pentru tentativă de crimă, și cazul Karamalak, cu 19 capete de acuzare pentru banditism, extorcare și șantaj, precum și trei de tentative de omor. 4 Mai mult decât atât, de acest proces de re-examinare a cazurilor aparent au beneficiat unele grupări de crimă organizată printre care și cea condusă de afaceristul Veaceslav Platon. Câteva persoane suspectate de afiliere cu activitatea criminală gestionată de Platon au fost eliberate din detenție și/sau au primit pedepse reduse. Un exemplu proeminent în acest sens este cazul rușinos ”Laundromat” cu implicarea unei scheme de spălare a miliardelor de dolari, de punerea în aplicare a căreia este suspectat Platon. Inițial procurorii au pus sub învinuire 16 judecători implicați în acest caz. Totuși, 13 dintre ei au fost ulterior scoși de sub urmărire penală, iar cinci au fost restabiliți în funcție la recomandarea CSM. 5

4.5. În rezultatul monitorizării efectuate de JDO s-a constatat că justiția selectivă are câteva manifestări comune în sistemul juridic, rezultatul cărora este tratamentul juridic favorabil sau nefavorabil în raport cu justițiabilii în funcție de afilierile lor politice și/sau de afaceri. Printre acestea se numără inițierea inconsecventă a urmăririi penale, accelerarea și/sau tergiversareaanchetei și a examinării cazurilor în instanța de judecată, aplicarea neconsecventă a sancțiunilor pentru infracțiuni similare, tratament diferit al acuzaților în timpul arestului preventiv, investigarea inconsecventă a probelor și clasificarea inconsecventă a materialelor și informațiilor din dosar. 6

4.6. Una dintre cele mai proeminente exemple de justiție selectivă în Republica Moldova este cazul politicianului și omului de afaceri Ilan Șor, acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari în dosarul furtului miliardului din sistemul bancar din 2014. Cazul a fost trimis în judecată în 2016, iar peste un an instanța de fond l-a condamnat pe Ilan Șor, aplicându-i sentința redusă de șapte ani de închisoare. Din 2017 examinarea cauzei la Curtea de Apel a fost amânată de mai multe ori, iar din cele 60 de audieri planificate, au avut loc doar 15. Între timp, Șor a rămas în libertate și i s-a permis să joace un rol activ în viața politică din Republica Moldova. Acesta și-a creat propriul partid politic în 2016 și a deținut funcția de primar al orașului Orhei (2015 – 2019). În 2019 lui Șor i-a fost ridicată imunitatea parlamentară, acesta fugind din țară. Cu toate acestea, el în continuare are statut de deputat și conduce fracțiunea parlamentară formată din nouă membri. 

V. Obstacolele practice și juridice în calea independenței judiciare

5.1. Influența politică în procesul de selectare a funcționarilor de rang înalt în sistemul judecătoresc 

5.1.1. În perioada de raportare reforma legislativă și controlul parlamentar al sectorului justiției au fost extrem de ineficiente și, uneori, chiar contraproductive în reducerea vulnerabilității sistemului juridic al Republicii Moldova la influențele externe. În ultimii ani, Parlamentul a făcut câțiva pași controversați spre consolidarea controlului organului legislativ asupra procesului de desemnare a funcționarilor de rang înalt în sistemul judecătoresc, care au afectat capacitatea acestor funcționari de a rămâne independenți de interesele politice.

5.1.2. În decembrie 2019, coaliția de guvernare PDM-PSRM a adoptat un șir de modificări controversate la Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).7 Deși au fost înaintate cu argumentarea că vor contribui la transparentizarea și o mai bună rigurozitate a procesului de selectare a membrilor CSM, în practică aceste modificări permiteau majorității parlamentare să modifice componența CSM în favoarea sa prin creșterea ponderii membrilor numiți pe criterii politice. Imediat după ce modificările au intrat în vigoare, Parlamentul a numit în grabă și în mod netransparent patru noi membri ai CSM, atrăgând criticele societății civile și ale Comisiei de la Veneția.8 După ce în iunie 2021 Curtea Constituțională a declarat aceste modificări neconstituționale, CSM a revenit la fosta componență. Totuși, acest caz este un semn îngrijorător al încercărilor parlamentare de a exercita un control excesiv asupra CSM. 9

5.1.3. În ultimul an, părtinirea politică a CSM a devenit din ce în ce mai evidentă, acesta numind câțiva judecători cunoscuți ca fiind loiali PSRM, ai căror integritate profesională este discutabilă. De exemplu, în iulie 2020, CSM l-a numit în funcția de Președinte al Curții de Apel Chișinău pe controversatul judecător Vladislav Clima, care a menținut decizia din 2018 a primei instanțe de anulare a rezultatelor alegerilor locale pentru funcția de Primar general al municipiului Chișinău invocând motive legale discutabile, hotărârea fiind substanțial în favoarea intereselor strategice ale PSRM. 10

5.1.4. În rezultatul monitorizării efectuate de societatea civilă, de asemenea, s-a constatat că Parlamentul Republicii Moldova a abuzat în mod constant de autoritatea sa la confirmarea judecătorilor numiți de CSM la Curtea Supremă de Justiție, alegând să numească candidații considerați loiali politic în defavoarea procedurii de selectare în bază de merite. În martie 2021, majoritatea parlamentară PSRM – Pentru Moldova a votat unilateral pentru desemnarea câtorva judecători noi în funcția de Vice-președinte al Curții Supreme de Justiție, ignorând criticile din partea liderilor de opoziție și a societății civile.11 Este de remarcat că majoritatea au votat pentru numirea judecătoarei Tamara Chișca – Doneva, care a făcut parte din completul de judecători, alcărei hotărâre într-un caz de rezonanță din 2005 a dus la condamnarea țării de CtEDO. 12 În aceeași perioadă Parlamentul a respins candidatura judecătoarei Viorica Puica, puternic sprijinită de organizațiile societății civile pentru integritate și profesionalism. 13

5.2. Autoritatea Națională de Integritate - componentă esențială a sistemului de control și echilibru

5.2.1. Pe lângă controlul parlamentar riguros și uneori abuziv asupra ramurii judecătorești, Parlamentul a întreprins acțiuni de limitare a controlului asupra integrității deputaților și altor oficiali publici. În decembrie 2020, majoritatea parlamentară formată din PSRM și Partidul „Șor” a adoptat unilateral modificări la Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, organ mandatat să evalueze integritatea demnitarilor prin verificarea averilor și proprietăților acestora. 14 Prin adoptarea acestor modificări, a fost redusă drastic perioada de verificare a declarațiilor de avere și interese, precum și termenul de prescripție pentru sancționarea demnitarilor, care a fost redus la un an. Modificările au fost criticate de societatea civilă, comunitatea internațională și chiar de ANI, care consideră că acestea vor reduce capacitatea instituției de investigare a oficialilor publici și de a-i trage la răspundere pentru încălcarea legislației în domeniul integrității. 15 Mai mult decât atât, deoarece noile prevederi se aplică și controalelor în curs de desfășurare, în practică acest lucru înseamnă că mai multe controale vor fi încetate fără a fi duse la bun sfârșit.

5.2.2. Câțiva dintre deputații care au înaintat sau au susținut modificările sensibile sus-menționate erau vizați de controalele ANI sau în documentele de constatare emise pe numele lor. 16 Acest lucru, împreună cu graba cu care acestea au fost promovate în Parlament fără a ține cont deobiecțiile ANI, sugerează că deputații aveau scopul de a limita independența funcțională a instituției și de a evita tragerea lor la răspundere. 17 Partidele de opoziție au contestat constituționalitatea legii. La momentul elaborării acestui document, acțiunea ei era suspendată până la decizia Curții Constituționale. 18 În timp ce independența funcțională a ANI rămâne a fi sub semnul întrebării, cultura impunității pentru acte de corupție și selectivității justiției va continua să fie omniprezentă și înrădăcinată în sistemul judiciar din Republica Moldova. 19

5.3. Incapacitatea de a crea o cultură a integrității judiciare

5.3.1. În pofida numeroaselor recomandări venite din partea societății civile și a comunității internaționale, practicile de deprioritizare a integrității judiciare și de perpetuare a culturii impunității pentru acte de corupție și partizanat politic în Republica Moldova nu au încetat.

5.3.2. Criteriile CSM și ale Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) de selectare a noilor judecători și procurori nu prea țin cont de importanța evaluării integrității noilor candidați. Din cele 100 puncte oferite de Colegiul CSM la evaluarea performanțelor judecătorilor pentru indicatorii integrității se oferă cel mult 14 puncte. În cazul CSP, doar 8 din cele 100 de puncte sunt atribuite pentru indicatorii de integritate. Mai mult decât atât, Colegiul de evaluare al CSM și cel al CSP nu sunt obligate să efectueze o verificare a trecutului sau de securitate a candidaților în colaborare cu alte organe competente care ar putea oferi informații importante cu privire la integritatea candidaților.

5.3.3. În pofida mandatului de a garanta independența și imparțialitatea judecătorilor și procurorilor, CSM și CSP rareori reacționează în mod corespunzător la acuzațiile de presiune politică sau alte interferențe rău-intenționate în procedurile judiciare. De exemplu, după transferul puterii în 2019, câțiva judecători și procurori au vorbit public despre presiunile politice la care au fost supuși în activitatea lor, inclusiv din partea superiorilor. Ca urmare a acestor denunțuri publice, CSM a inițiat măsuri disciplinare împotriva mai multor conducători de instanțe. Totuși, toate aceste sancțiuni au fost anulate ulterior de instanțele de judecată. 20 În alte câteva cazuri, CSM nici nu a reacționat la reclamațiile judecătorilor. Un exemplu este cazul judecătoarei la Curtea de Apel Chișinău Ludmila Ouș, care a făcut declarații importante desprepresiunile politice la care a fost supusă în procesul de examinare a unor cazuri de rezonanță – cel al lui Constantin Țuțu și cazul fostului Prim-ministru Vlad Filat. 21

5.3.4. Chiar dacă Legea privind avertizorii de integritate a fost adoptată în 2018, autoritățile nu au asigurat un mediu sigur pentru dezvăluirea practicilor ilegale. Din cauza implementării neconsecvente, potențialii avertizori de integritate nu au destulă încredere în garanțiile de protecție prevăzute în Lege ca să vină cu dezvăluiri. În câteva cazuri, reprezentanții sectorului justiției care au dezvăluit informații în condițiile Legii privind avertizorii de integritate au fost persecutați și pedepsiți. Este și cazul judecătorului Ion Cotea, care a fost suspendat din funcție de CSM în iunie 2021 după ce a dezvăluit public informație din prima sursă despre corupția din sistemul judecătoresc. 22 În conformitate cu constatările CAPC, cauza principală a implementării ineficiente a legislației în domeniul avertizorilor de integritate este deprioritizarea integrității judiciare de către principalele organe precum CSM și CSP, precum și parțial deficiențelelegislației, al cărei limbaj este vag și declarativ și care nu introduce mecanisme de examinare a dezvăluirilor avertizorilor de integritate și de aplicare a protecțiilor corespunzătoare.

5.3.5. Mai mult decât atât, sistemul actual de numire inițială a judecătorilor pe un termen de probă îi încurajează să adere la influențele politice ale superiorilor lor. Sistemul actual prevede pentru judecătorii nou numiți un termen de probă de cinci ani înainte ca să poată să fie reconfirmați în funcție de CSM până la atingerea plafonului de vârstă. La nivel practic, acest lucru a dus la crearea unei culturi în care judecătorii nou-numiți sunt forțați să acționeze la indicațiile superiorilor dacă doresc să avanseze în profesie. În ultimii ani au fost câteva cazuri în care judecătorii aflați în perioada de probă au adoptat hotărâri controversate considerate influențate politic, inclusiv cel al judecătoarei Rodica Berdilo, care a anulat în prima instanțărezultatele alegerilor locale din Chișinău, și cel al judecătorului Andrei Neculcea, care a emis hotărâri în dosarul lui Ilan Șor în 2017 și în dosarul profesorilor turci care au fost expulzați în Turcia în 2018, a căror legalitate este sub semnul întrebării. 23

5.3.6. Disfuncționalitățile sistemului de avansare în sistemul judiciar au fost demult recunoscute deschis de Curtea Constituțională, care a emis trei opinii succesive în 2016, 2017 și 2020 cu recomandarea eliminării termenului de probă de 5 ani. Cu toate acestea, Parlamentul nu a adoptat modificările necesare în acest sens. 24

5.3.7. În final, omniprezența culturii impunității în sectorul justiției este demonstrată și de faptul că judecătorilor deseori li se permite sa-și continue activitatea în timp ce sunt ei înșiși anchetați pentru acte de corupție sau infracțiuni similare. Acest lucru este posibil din cauza hotărârilor de judecată care au anulat hotărârile inițiale ale CSM de suspendare a judecătorilor anchetați penal sau judecați în cauze penale. Un astfel de caz este cel al judecătorului Oleg Melniciuc, care este în prezent judecat pentru îmbogățire ilicită. Dosarul penal a fost deschis în 2017 și se află acum în instanța de judecată. Totuși, judecătorul și-a reluat activitatea în 2019, după ce Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea CSM din 2017 de suspendare a acestuia din funcție. 25

VI. Recomandări

6.1. Asigurarea principiului egalității în fața legii pentru toți cetățenii Republicii Moldova și eliminarea practicilor actuale care permit selectivitatea și părtinirea politică în sistemul judecătoresc prin adoptarea legislației necesare și aplicarea riguroasă a acesteia la toate nivelele de guvernare;

6.2. Stabilirea clară și prezentarea publică transparentă a argumentelor pentru clasificarea de către Procuratura Generală a cazurilor drept ”cazuri politice”. Revizuirea criteriilor pentru astfel de cazuri în consultare cu societatea civilă pentru a asigura că acestea nu favorizează pe nedrept actorii cu anumite interese;

6.3. Constatarea neconstituționalității legilor adoptate recent de Parlament care limitează activitatea și autoritatea ANI. În coordonare cu societatea civilă, revizuirea legilor menite să reformeze domeniul integrității, inclusiv Legea nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133 privind declararea averii și a intereselor, pentru a eficientiza eforturile ANI în realizarea misiunii sale;

6.4. Stabilirea unor criterii clare și detaliate de evaluare a integrității judecătorilor și procurorilor de către Colegiile de evaluare ale CSM și CSP și asigurarea unei ponderi mai mari a criteriilor de integritate la evaluarea și punctarea funcționarilor din sectorul justiției;

6.5. Întreprinderea măsurilor necesare pentru îmbunătățirea procedurii de numire, transfer și promovare a judecătorilor în vederea sporirii transparenței și independenței în sistemul judiciar, inclusiv prin adoptarea modificărilor constituționale de eliminare a perioadei de probă de cinci ani pentru judecători;

6.6. Asigurarea investigării minuțioase de către CSM, CSP și Procuratura Generală a faptelor din reclamațiile oficiale depuse de judecători și procurori privind influențele și presiunile nejustificate la care sunt supuși în activitatea lor. Încurajarea practicii denunțării în toate organele din sectorul justiției și asigurarea protecției depline pentru avertizorii de integritate în conformitate cu legea;

6.7. Sprijinirea activă a eforturilor societății civile și mass-mediei independente de monitorizare, documentare și de informare a cetățenilor despre actele de corupție și problemele de integritate, inclusiv prin diseminarea pro-activă a informațiilor de interes public.